Dirijor: David Crescenzi

Macbeth: Florin Estefan
Lady Macbeth: Nadia Cerchez
Banco: Corneliu Huțanu
Macduff: Cristian Mogoșan
Malcolm: Nicolae Ilincăi (invitat)
Doamna însoțitoare: Iulia Merca
Doctorul: Simonfi Sandor
Servitorul, Asasinul, Mesagerul, Spiritul I: George Godja
Fleanzio: în curs de stabilire
Spiritul II: în curs de stabilire
Spiritul III: în curs de stabilire
Duncan: în curs de stabilire

Regia artistică, mișcare scenică, design lumini: Rareș Trifan
Scenografie: Valentin Codoiu
Conținut video: Magdy Hawash
Pregătirea muzicală a Spiritelor II, III: Anca Mona Mariaș
Dirijor cor: Corneliu Felecan

Orchestra și Corul Operei Naționale Române Cluj-Napoca
________________________________________

Operă în patru acte pe un libret de Francesco Maria Piave, după tragedia omonimă de William Shakespeare

Prima dintre cele trei opere ale lui Giuseppe Verdi având la bază piesele de teatru ale lui Shakespeare – care precede Otello și Falstaff – , Macbeth prezintă o poveste despre putere, intrigă politică și magie, în centrul desfășurării acțiunii aflându-se cuplul protagonist – Macbeth și soția sa, Lady Macbeth. Pe parcursul vieții, Verdi a fost pasionat de politică, compunând opera Macbeth într-un moment tensionat din istoria Italiei, când cea mai mare parte a peninsulei era sub dominație austriacă. Verdi era simpatizant al Unificării Italiei, sau Risorgimento (it. „mișcarea pentru unificare și independență”), iar opera Macbeth reflectă aceste afinități. Premiera a avut loc la Teatro della Pergola din Florența, în data de 14 martie 1847, o versiune revizuită a operei fiind prezentată în 21 aprilie 1865, la Théâtre Lyrique din Paris.

Opera Macbeth este reprezentată, în principal, de tema tiraniei, libertății și a magiei, locul desfășurării acțiunii fiind Scoția secolului XI. Prevestirea grupului de vrăjitoare stabilește cuplul protagonist pe un traseu ce implică nebunie, crimă și distrugere. Aflându-se sub impulsul profețiilor vrăjitoarelor și determinați fiind de o ambiție de necurmat, Macbeth și soția sa, un cuplu arhetipal al puterii, fac crime în mod consecvent pentru a păstra tronul Scoției. În Macbeth, cuvântul „sânge” este menționat de 24 de ori, iar cuvântul „sângeros” de 15 ori. Fiecare moment al operei oscilează, pe muchie de cuțit, între realitate și halucinație, lume și iad. De la primele note prevestitoare ale uverturii, până la ariile cutremurătoare, corurile macabre ale vrăjitoarelor, criminalilor și scoțienilor care-și manifestă frământările, muzica lui Verdi ne atrage puternic în inima maleficului. Macbeth este o operă de o frumusețe înfiorătoare, pentru care Giuseppe Verdi a extras din piesa lui Shakespeare esența de magie, crimă și nebunie, conferindu-i mai multă intensitate, ce se traduce printr-o explorare a tiraniei și o călătorie surprinzătoare a dezintegrării sufletului. Sinceritatea textului, transparența personajelor și aspectul cu nuanțe de thriller al desfășurării acțiunii o face palpitantă și încântătoare, deopotrivă.

În timp ce evidențierea tiraniei în opera lui Verdi reprezintă un element inovator, legătura intrinsecă dintre Macbeth și piesa lui Shakespeare se relevă prin explorarea întrebărilor despre soartă și libertate: sunt Macbeth și Lady Macbeth pioni ai spiritelor malefice? Fac ei din credința în supranatural o scuză pentru setea lor de putere? Ca și Shakespeare, Verdi a păstrat misterul răspunsurilor acestor întrebări.

Vârsta recomandată: 14+
Spectacolul are trei pauze și se încheie în jurul orei 22:00

Spectacolul este interpretat în limba italiană cu supratitrare în limba română.

https://www.facebook.com/events/1195263578958563/

Dirijor: David Crescenzi

Aida: Miriam Clark (invitată)
Radames: Samuele Simoncini (invitat)
Amneris: Judit Kutasi (invitată)
Ramfis, Marele Preot: Roberto Scandiuzzi (invitat)
Amonasro: Sebastian Cătană (invitat)
Regele Egiptului: Simonfi Sandor
Mesagerul: Florin Pop
Marea Preoteasă: Roxana Șelariu (invitată)

Regia artistică: Rareș Trifan
Scenografia: Adrian Damian (invitat)
Costumele: Luiza Enescu (invitată)
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Regie scenă culise: Cristina Albu
Asistență regie: Iulian Dumitraș
Coregrafie Dan Haja

Sufleori: Monica Denițiu, Liana Oltean
Pregătirea muzicală: Nagy Gergő, Lucian Dușa, So Hyun Lee, Adelina Sabău

Orchestra, Corul și Ansamblul de balet ale Operei Naționale Române Cluj-Napoca
___________________________________________

Operă în patru acte pe un libret de Antonio Ghislanzoni, după o poveste de Auguste Mariette

Vârsta recomandată: 12+

La sfârșitul anilor 1860, Giuseppe Verdi s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari în găsirea unor librete adecvate pentru noile sale creații. Un colaborator deosebit de activ în acest proces a fost libretistul și impresarul francez Camille Du Locle, alături de care Verdi lucrase anterior în realizarea operei Don Carlos. Du Locle i-a furnizat compozitorului o serie de sugestii tematice, pornind de la subiecte comice, care ar fi continuat tradiția inaugurată de Un ballo in maschera, până la teme grandioase, susceptibile de a fi adaptate pentru tipul grand opera.

Un moment decisiv s-a produs la începutul anului 1870, când Du Locle i-a prezentat lui Verdi un scenariu realizat de arheologul și egiptologul Auguste Mariette, bazat pe o poveste fictivă plasată în Egiptul antic. Deși cu un an înainte Verdi refuzase să compună un imn inaugural pentru festivitățile de deschidere a Canalului Suez, el a acceptat această nouă propunere destinată inaugurării noului Teatru de Operă din Cairo. În vederea redactării libretului, Verdi l-a desemnat pe Antonio Ghislanzoni, cu care colaborase anterior la revizuirea operei La forza del destino.

Procesul de creație al operei a continuat pe parcursul anului 1870, iar Verdi a exercitat, ca de obicei, un control strict asupra conceperii libretului, intervenind chiar și în aspecte de detaliu, precum lungimea versurilor și formularea acestora. În cele din urmă, Aida a avut premiera la Cairo la sfârșitul anului 1871, sub conducerea dirijorului Giovanni Bottesini. Distribuția i-a inclus pe Eleonora Grossi (Amneris), Antonietta Anastasi-Pozzoni (Aida), Pietro Mongini (Radames) și Francesco Steller (Amonasro), iar spectacolul s-a bucurat de un succes considerabil.

Ulterior, Verdi a acordat o atenție deosebită premierei italiene, desfășurate la Teatro alla Scala din Milano. Acesta a efectuat mici modificări în partitură și a supervizat cu minuțiozitate repetițiile unei distribuții atent selecționate. Această a doua reprezentație, dirijată de Franco Faccio, a avut loc pe 8 februarie 1872 și i-a avut în distribuție pe Maria Waldmann (Amneris), Teresa Stolz (Aida), Giuseppe Fancelli (Radames) și Francesco Pandolfini (Amonasro).

Deși spectacolul a fost primit cu entuziasm de public, anumite voci critice au semnalat prezența unor pasaje considerate convenționale sau demodate. Din acest motiv, Verdi a manifestat rezerve în ceea ce privește organizarea unor noi reprezentații în Italia, insistând asupra necesității unei montări riguroase. Totuși, începând cu anul 1870, Aida s-a impus definitiv în repertoriul operistic internațional, statut pe care îl păstrează până în prezent.

Subiectul lucrării integrează teme romantice – precum cea a luptei pentru libertate sau a iubirii care sfidează moartea. Acțiunea însă – care îi are în centru pe sclava Aida (în realitate, prințesă etiopiană) și pe viteazul Radames, păstrându-și dragostea în ciuda continuelor amenințări de natură politică și a geloziei prințesei Amneris – se petrece, de această dată, în ambianța exotică a Egiptului antic.

Premiera extraordinară a spectacolului AIDA de Giuseppe Verdi, este un eveniment de referință pentru Opera clujeană, care celebrează Stagiunea aniversară 105 a instituții. Alegerea acestui titlu este una simbolică, Aida fiind chiar spectacolul inaugural al Operei clujene, prezentat pentru prima dată în 25 mai 1920.

Această premieră reprezintă nu doar un moment artistic deosebit, ci și o încununare mult așteptată a activității artistice, având în vedere că, din cauza contextului pandemic, producția aniversară planificată pentru anul 2020 – anul în care Opera a celebrat Centenarul său ca prima instituție lirică înființată în România – nu a putut fi realizată la acea vreme.

Spectacolul este interpretat în limba italiană cu supratitrare în limba română.

Spectacolul are trei pauze şi se încheie în jurul orei 22:00.

https://www.facebook.com/events/1333608437984809/

Dirijor: David Crescenzi

Aida: Paula Iancic (invitată)
Radames: Daniel Magdal (invitat)
Amneris: Liza Kadelnik
Ramfis, Marele Preot: Corneliu Huțanu
Amonasro: Florin Estefan
Regele Egiptului: Petre Burcă
Mesagerul: Florin Pop
Marea Preoteasă: Roxana Șelariu (invitată)

Regia artistică: Rareș Trifan
Scenografia: Adrian Damian (invitat)
Costumele: Luiza Enescu (invitată)
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Regie scenă culise: Cristina Albu
Asistență regie: Iulian Dumitraș
Coregrafie Dan Haja

Sufleori: Monica Denițiu, Liana Oltean
Pregătirea muzicală: Nagy Gergő, Lucian Dușa, So Hyun Lee, Adelina Sabău

Orchestra, Corul și Ansamblul de balet ale Operei Naționale Române Cluj-Napoca
___________________________________________

Operă în patru acte pe un libret de Antonio Ghislanzoni, după o poveste de Auguste Mariette

Vârsta recomandată: 12+

La sfârșitul anilor 1860, Giuseppe Verdi s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari în găsirea unor librete adecvate pentru noile sale creații. Un colaborator deosebit de activ în acest proces a fost libretistul și impresarul francez Camille Du Locle, alături de care Verdi lucrase anterior în realizarea operei Don Carlos. Du Locle i-a furnizat compozitorului o serie de sugestii tematice, pornind de la subiecte comice, care ar fi continuat tradiția inaugurată de Un ballo in maschera, până la teme grandioase, susceptibile de a fi adaptate pentru tipul grand opera.

Un moment decisiv s-a produs la începutul anului 1870, când Du Locle i-a prezentat lui Verdi un scenariu realizat de arheologul și egiptologul Auguste Mariette, bazat pe o poveste fictivă plasată în Egiptul antic. Deși cu un an înainte Verdi refuzase să compună un imn inaugural pentru festivitățile de deschidere a Canalului Suez, el a acceptat această nouă propunere destinată inaugurării noului Teatru de Operă din Cairo. În vederea redactării libretului, Verdi l-a desemnat pe Antonio Ghislanzoni, cu care colaborase anterior la revizuirea operei La forza del destino.

Procesul de creație al operei a continuat pe parcursul anului 1870, iar Verdi a exercitat, ca de obicei, un control strict asupra conceperii libretului, intervenind chiar și în aspecte de detaliu, precum lungimea versurilor și formularea acestora. În cele din urmă, Aida a avut premiera la Cairo la sfârșitul anului 1871, sub conducerea dirijorului Giovanni Bottesini. Distribuția i-a inclus pe Eleonora Grossi (Amneris), Antonietta Anastasi-Pozzoni (Aida), Pietro Mongini (Radames) și Francesco Steller (Amonasro), iar spectacolul s-a bucurat de un succes considerabil.

Ulterior, Verdi a acordat o atenție deosebită premierei italiene, desfășurate la Teatro alla Scala din Milano. Acesta a efectuat mici modificări în partitură și a supervizat cu minuțiozitate repetițiile unei distribuții atent selecționate. Această a doua reprezentație, dirijată de Franco Faccio, a avut loc pe 8 februarie 1872 și i-a avut în distribuție pe Maria Waldmann (Amneris), Teresa Stolz (Aida), Giuseppe Fancelli (Radames) și Francesco Pandolfini (Amonasro).

Deși spectacolul a fost primit cu entuziasm de public, anumite voci critice au semnalat prezența unor pasaje considerate convenționale sau demodate. Din acest motiv, Verdi a manifestat rezerve în ceea ce privește organizarea unor noi reprezentații în Italia, insistând asupra necesității unei montări riguroase. Totuși, începând cu anul 1870, Aida s-a impus definitiv în repertoriul operistic internațional, statut pe care îl păstrează până în prezent.

Subiectul lucrării integrează teme romantice – precum cea a luptei pentru libertate sau a iubirii care sfidează moartea. Acțiunea însă – care îi are în centru pe sclava Aida (în realitate, prințesă etiopiană) și pe viteazul Radames, păstrându-și dragostea în ciuda continuelor amenințări de natură politică și a geloziei prințesei Amneris – se petrece, de această dată, în ambianța exotică a Egiptului antic.

Premiera extraordinară a spectacolului AIDA de Giuseppe Verdi, este un eveniment de referință pentru Opera clujeană, care celebrează Stagiunea aniversară 105 a instituții. Alegerea acestui titlu este una simbolică, Aida fiind chiar spectacolul inaugural al Operei clujene, prezentat pentru prima dată în 25 mai 1920.

Această premieră reprezintă nu doar un moment artistic deosebit, ci și o încununare mult așteptată a activității artistice, având în vedere că, din cauza contextului pandemic, producția aniversară planificată pentru anul 2020 – anul în care Opera a celebrat Centenarul său ca prima instituție lirică înființată în România – nu a putut fi realizată la acea vreme.

Spectacolul este interpretat în limba italiană cu supratitrare în limba română.

Spectacolul are trei pauze şi se încheie în jurul orei 22:00.

https://www.facebook.com/events/2410186532676055/

Florin Estefan – bariton
Diana Stir – violoncel
Mihai Diaconescu – la pian

PROGRAM MUZICAL:

Lucrări din creația compozitorului Serghei Rahmaninov:
Vocalise – op. 34, nr. 14
Come, let us rest! – op. 26, nr. 3
Do you remember the evening?
Oh no, I beg you, do not leave! – op. 4, nr. 1
Morning – op. 4, nr. 2
In the silence of the mysterious night – op. 4, nr. 3
Oh, you, my corb field! – op. 4, nr. 5
My child, you are beautiful as a flower – op. 8, nr. 2
A dream – op. 8, nr. 5
Elegie, op. 3, nr. 1
I was with her – op. 14, nr. 4
She is as beautiful as noon – op. 14, nr. 9
Oh, do not grieve! – op. 14, nr. 8
I am waiting for you – op. 14, nr. 1
________________________________________________

Aflat la cea de a treia ediție, Cluj Chamber Music Festival, aduce în prim-plan frumusețea și rafinamentul muzicii de cameră. Desfășurat în perioada 9-20 mai, în diferite locații din Cluj-Napoca, festivalul vă propune 11 recitaluri interpretate de artiști de prestigiu ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca, alături de invitați speciali din țară și străinătate.

Marți, 20 mai, de la ora 19:00, la Mina Museum, Cluj Chamber Music Festival își încheie ediția cu un recital cameral de excepție, dedicat sensibilității și profunzimii muzicii lui Serghei Rahmaninov.

Baritonul Florin Estefan, violoncelista Diana Stir și pianistul Mihai Diaconescu vor aduce la viață pagini emblematice din creația compozitorului rus, de la celebra Vocalise la lieduri ce explorează dorul, melancolia și pasiunea specifică romantismului târziu.

Prin această incursiune sonoră, publicul va descoperi rafinamentul armoniilor lui Rahmaninov, într-o atmosferă intimă, plină de emoție și sensibilitate.

Evenimentul nu are pauză și se încheie în jurul orei 20:00.

Vârstă recomandată: 12+

https://www.facebook.com/events/647300671238885/

MoldoDuo
Ștefan Diaconu – flaut
Radu Rățoi – acordeon

Programul muzical:

1. Johann Sebastian Bach: Sonata în si minor pentrut flaut și clavecin (transcripție MoldoDuo)
2. Wolfgang Amadeus Mozart: Andante în do major pentru flaut și orchestră (aranjament pentru flaut și acordeon)
3. Franz Liszt: Studiu transcendental nr. 10 ( transcripție pentru acordeon solo)
4. Claude Debussy: Syrinx pentru flaut solo
5. Astor Piazzola: Istoria tangoului
6. Béla Bartók: Dansuri populare românești (aranjament pentru flaut și acordeon)
___________________________________________

Aflat la cea de a treia ediție, Cluj Chamber Music Festival, aduce în prim-plan frumusețea și rafinamentul muzicii de cameră. Desfășurat în perioada 9-20 mai, în diferite locații din Cluj-Napoca, festivalul vă propune 11 recitaluri interpretate de artiști de prestigiu ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca, alături de invitați speciali din țară și străinătate.

Duminică, 18 mai, de la ora 19:00, la Cinema Victoria, Cluj Chamber Music Festival vă propune o călătorie muzicală ce îmbină stiluri, epoci și sonorități distincte, alături de MoldoDuo.

Flautistul Ștefan Diaconu și acordeonistul Radu Rățoi vor aduce în fața publicului lucrări ce îmbină eleganța barocă și lirismul clasicismului, cu expresivitatea romantică și rafinamentul curentului impresionist. Programul va explora și dimensiunea folclorică a compozitorului Béla Bartók, culminând cu ritmurile pasionale din Istoria tangoului de Astor Piazzolla.

Prin acest dialog între flaut și acordeon, MoldoDuo propune o experiență sonoră captivantă, unde tradiția și inovația se împletesc armonios.

Vă invităm să descoperim împreună magia acestor capodopere, reinterpretate cu sensibilitate și virtuozitate!

Evenimentul nu are pauză și se încheie în jurul orei 20:30.
Vârstă recomandată: 12+

https://www.facebook.com/events/1875399909959431/

Ansamblul cameral Cell’ Opera

Artiști:
Emeric Kostyák – violoncel
Diana Stir – violoncel
Vlad Rațiu – violoncel
Kristof Jakabffy – violoncel
Rebeka Dula – violoncel
Előd Kostyák – violoncel

Programul muzical:

BARTÓK Béla: Dansuri româneşti
Sigismund TODUŢĂ : Adagio
Daniël Van GOENS : Tarantella
HUBAY Jenő : Rêverie
Constantin DIMITRESCU : Dans ţărănesc
Frédéric CHOPIN : Grande valse brillante în la minor
Antonín RÁZEK : Flaşnetarul
Piotr Ilici CEAIKOVSKI : Valse sentimental
KOSTYÁK Előd: Tango pe motive din opera „Tosca” de Puccini
John LENNON – Paul McCARTNEY : Michelle
Louis JORDAN – Billy AUSTIN : Is You Is Or Is You Ain’t My Baby
Antônio Carlos JOBIM : One Note Samba
Benny CARTER – Spencer WILLIAMS : When Lights Are Low
Walter GROSS – Jack LAWRENCE : Tenderly
Paul DESMOND : Take Five

Aranjamente : Emeric KOSTYÁK (cu excepţia piesei „Tango”)
______________________________________________

Aflat la cea de a treia ediție, Cluj Chamber Music Festival, aduce în prim-plan frumusețea și rafinamentul muzicii de cameră. Desfășurat în perioada 9-20 mai, în diferite locații din Cluj-Napoca, festivalul vă propune 11 recitaluri interpretate de artiști de prestigiu ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca, alături de invitați speciali din țară și străinătate.

Sâmbătă, 17 mai, de la ora 19:00, la Cercul Militar, Cluj Chamber Music Festival vă invită la un concert inedit, dedicat sonorității calde și profunde a violoncelului.

Ansamblul cameral Cell’ Opera, format din șase violonceliști de excepție – Emeric Kostyák, Diana Știr, Vlad Rațiu, Kristof Jakabffy, Rebeka Dula și Előd Kostyák – va interpreta numeroase aranjamente pentru sextet de violoncele, oferind o perspectivă sonoră inedită asupra unor lucrări consacrate din repertoriul universal.

Evenimentul nu are pauză și se încheie în jurul orei 20:00.
Vârstă recomandată: 12+

https://www.facebook.com/events/3551546908475267/

Iulia Merca – mezzo-soprană
Marina Dobrescu (invitată) – mezzo-soprană
La pian: Gergő Nagy

Programul muzical:

Xavier Montsalvatge: Canciones negras – Marina Dobrescu
– Cuba dentro de un piano
– Punto de habanera
– Chévere
– Canción de cuna para dormir a un negrito
– Canto negro

Enrique Granados: 5 Tonadillas – Iulia Merca
– El majo discreto
– El majo timido
– El mirar de la Maja
– El tra la la y el punteado
– La maja dolorosa

Fernando J. Obradors: Canciones clásicas españolas – Marina Dobrescu

– La mi sola, Laureola…
– Al Amor
– Corazón porque pasais…
– El majo celoso
– Con amores, la mi madre…
– Dos cantares populares
– Coplas de Curro Dulce

Manuel de Falla: Siete Canciones populares Españolas – Iulia Merca
– El paño moruno
– Seguidilla murciana
– Asturiana
– Jota
– Nana
– Ganción
– Polo
____________________________________________

Aflat la cea de a treia ediție, Cluj Chamber Music Festival, aduce în prim-plan frumusețea și rafinamentul muzicii de cameră. Desfășurat în perioada 9-20 mai, în diferite locații din Cluj-Napoca, festivalul vă propune 11 recitaluri interpretate de artiști de prestigiu ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca, alături de invitați speciali din țară și străinătate.

Miercuri, 14 mai, de la ora 18:30, la Bruto, Cluj Chamber Music Festival vă invită într-o călătorie muzicală în inima Spaniei.

Sub titlul Noche Ibérica, mezzosopranele Iulia Merca și Marina Dobrescu (invitată) vor interpreta lucrări din repertoriul cameral spaniol, acompaniate de pianistul Gergő Nagy. Programul muzical va explora pasiunea și ritmurile specifice muzicii spaniole, aducând în prim-plan melosul și tradițiile muzicale ale acestei culturi vibrante.

În această atmosferă captivantă, Bruto vă invită la cină! Un meniu special, alcătuit dintr-o varietate de preparate cu specific spaniol, va fi disponibil în restaurant, începând cu ora 18:30. Preparatele se comandă à la carte și nu sunt incluse în prețul biletului.

Vă invităm să vă bucurați de o seară plină de culoare, energie și emoție!

Evenimentul nu are pauză și se încheie în jurul orei 21:00.
Vârstă recomandată: 16+

https://www.facebook.com/events/1196168722171417/

Dragoș Ioan Dimitriu (invitat) – la pian
Cadmiel Boțac (invitat) – la pian

Programul muzical:

Ludwig van Beethoven – Simfonia nr. 9, aranjament pentru 2 piane de Franz Liszt
______________________________________________________

Aflat la cea de a treia ediție, Cluj Chamber Music Festival, aduce în prim-plan frumusețea și rafinamentul muzicii de cameră. Desfășurat în perioada 9-20 mai, în diferite locații din Cluj-Napoca, festivalul vă propune 11 recitaluri interpretate de artiști de prestigiu ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca, alături de invitați speciali din țară și străinătate.

Cluj Chamber Music Festival își deschide porțile în 9 mai, de la ora 19:00, la Biserica Reformată II – Două Turnuri din Cluj-Napoca, cu un concert de excepție! Pianiștii Dragoș Ioan Dimitriu și Cadmiel Boțac, invitați speciali ai festivalului, vor interpreta Simfonia a 9-a, op. 125, de Ludwig van Beethoven, într-un aranjament impresionant pentru două piane.

Această capodoperă nemuritoare, cunoscută pentru celebra „Odă a bucuriei”, va căpăta o nouă dimensiune prin dialogul sonor dintre cei doi artiști, oferind publicului o experiență muzicală emoționantă.

Vă așteptăm să trăim împreună frumusețea muzicii clasice într-o atmosferă de rafinament și solemnitate!

Evenimentul nu are pauză și se încheie în jurul orei 20:00.
Vârstă recomandată: 12+

https://www.facebook.com/events/2057777778028104/

Muzica de Richard Rodgers
Versuri de Oscar Hammerstein II
Libretul de Howard Lindsay și Russel Crouse

Dirijor: Dalma Toadere (invitată)
Regie artistică, mișcare scenică/coregrafie: Mihaela Sandu
Adaptare scenografie după Valentin Codoiu
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Pregătirea muzicală a copiilor din corul Junior Vip: Anca Mona Mariaș

Maria Rainer: Alexandra Leșiu (invitată)
Georg von Trapp: David Pogana
Maica Superioară: Liliana Feher
Max Detweiler: Florin Pop
Elsa Schraeder: Lucia Bulucz

Liesl von Trapp: în curs de stabilire
Friedrich von Trapp: în curs de stabilire
Louisa von Trapp: în curs de stabilire
Kurt von Trapp: în curs de stabilire
Brigitta von Trapp: în curs de stabilire
Marta von Trapp: în curs de stabilire
Gretl von Trapp: în curs de stabilire
Rolf Gruber: Cezar Baltag (invitat)
Sora Berta: Nicoleta Todoroi
Sora Margareta: Daniela Tricu
Sora Sofia: Liana Sfârlea
Dl. Zeller: Bogdan Nistor
Dna. Schmidt: Elena Potopea
Franz: Molnar Zoltan
Baronul Elberfeld: Vadim Gurtoi (invitat)
Baroana Elberfeld: Cristiana Molnar

Orchestra, Corul și Ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Cluj-Napoca
_____________________________________________________

Musical în două acte

În anii 1950, musicalurile erau în plină expansiune în SUA, iar producții precum My Fair Lady și Guys and Dolls au rulat pe Broadway ani de zile, autorii și compozitorii fiind mereu în căutare de noi povești. Nu a fost o surpriză atunci când, în 1958, echipa de succes Rodgers și Hammerstein a dat peste memoriile Mariei von Trapp și a început să lucreze la un nou musical: Sunetul muzicii. Producția de pe Broadway a avut premiera în 1959 și a avut succes timp de trei ani, cu 1443 de reprezentații, iar apoi, în 1960, a câștigat cinci premii Tony.

O poveste emoționantă, care îi are în centrul atenției pe membrii familiei Von Trapp, unul dintre cele mai cunoscute grupuri de cântăreți din lume în perioada imediat anterioară celui de-al Doilea Război Mondial. Maria Rainer, venită de la o mănăstire austriacă, devine guvernantă în casa unui căpitan de marină văduv cu șapte copii și aduce în casă o nouă dragoste de viață și de muzică. Maria îi învață pe copiii acestuia să cânte, iar pe căpitanul Von Trapp să iubească, dar când naziștii invadează Austria și apar la ușa lor pentru a-l lua pe căpitanul Von Trapp, întreaga familie este nevoită să fugă în siguranță.

Vârsta recomandată: 5 +
Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:45.
Spectacolul este interpretat în limba română fără supratitrare.

https://www.facebook.com/events/534123582675997/

Dirijor: Vladimir Lungu

Julieta: Andreea Jura
Romeo: Ionuț Diniță (invitat)
Mercutio: Dan Haja
Tybalth: Mircea Munteanu
Curtezana: Doina Florea
Benvolio: Vlad Maier
Paris: Liviu Har
Lady Capuleti: Dorina Lucaciu
Lord Capuleti: Lucian Bacoiu
Doica: Ofelia Mărginean
Părintele Lorenzo: Marius Toda

Regie și Coregrafie: Valentina Turcu (invitată)
Scenografie: Marko Japelj (invitat)
Design Costume: Leo Kulaš (invitat)
Design Lumini: Tomaž Premzl (invitat)

Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca
_________________________________________________

O pasiune nestăpânită, o iubire înflăcărată și moarte. Cuvintele cheie pentru tragedia supremă: Romeo și Julieta.
Într-o lume în care cele mai de preț lucruri erau bogăția, faima și nimicirea dușmanilor, tinerii îndrăgostiți visau la viață și la dragoste… Baletul lui Serghei Prokofiev, inspirat din temele tragediei nemuritoare a lui William Shakespeare, este, fără îndoială, unul dintre cele mai populare exemple ale genului său în secolul XX.
Punerea în scenă a coregrafei Valentina Turcu oferă viziunea unei epoci îndrăznețe, senzuală și brutală, când problemele vieții și ale morții erau adesea rezolvate într-un mod irațional și într-o atmosferă înflăcărată de pasiune.
Te invităm să pătrunzi în tabloul celei mai faimoase povești de dragoste, în producția Operei Naționale Române Cluj-Napoca!

Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:00.

Vârsta recomandată: 14+

https://www.facebook.com/events/655289207146706/